Reguli vestimentare la Vatican. Misterul pantofilor roşii ai Papei

 

La finalul lunii, când Papa Francisc va vizita pentru prima dată România, să nu vă așteptați să-l vedeți altfel decât îmbrăcat complet în alb. De când a devenit pontif, în urmă cu șase ani, Papa Francisc s-a remarcat printr-un stil vestimentar foarte simplu, din care a eliminat multe dintre elementele viu colorate și ornamentate preferate, bunăoară, de predecesorul său, Benedict al XVI-lea. Diferența vădită dintre stilurile vestimentare ale celor doi arată că până și la Vatican există o modă a credinței pe care fiecare papă își pune amprenta personală.

De la Papa Paul al VI-lea, ales în 1963, trendul la Vatican a fost orientat către simplitate și renunțare la simbolurile puterii și la veșmintele împodobite. Paul al VI-lea a luat lumea prin surprindere în noiembrie 1963 când, la finalul celei de-a doua sesiuni a Conciliului Vatican II, a coborât treptele tronului papal din Bazilica Sf. Petru și a lăsat pe altar coroana papală, renunțând astfel la unul dintre cele mai importante simboluri ale puterii pontificale.  


Coroana (sau tiara) papală era folosită în ceremonia de încoronare a noilor pontifi încă din secolul al VIII-lea. Din secolul al XIV-lea, aceasta ia forma triplă, pe trei nivele, de unde și denumirea de Triregnum, simbol al trinității divine. De-a lungul secolelor, coroana a fost considerată un simbol esențial al puterii temporale a suveranului pontif. În fond, în perioada medievală și modernă – o epocă în care Statele Papale au reprezentat un jucător de vază pe scena politică europeană – rolul Papei ca șef de stat era cel puțin la fel de important precum cel de lider al Bisericii Catolice. De aceea, conservatorii n-au primit bine gestul de renunțare al lui Paul al VI-lea, și nici pe cel al succesorului său, Papa Ioan Paul I, care a decis să înlocuiască tradiționala ceremonie de încoronare papală cu una mai simplă, de inaugurare a noului pontificat. Papa Ioan Paul al II-lea a mers în aceeași direcție, declarând atunci când a fost ales papă că „nu este momentul să ne întoarcem la o ceremonie și un obiect considerat, pe nedrept, un simbol al puterii temporale ale Papilor”.

Regulile vestimentare la Vatican

Paliul, sau pallium, este banda de lână albă (mereu de miel) cu cruci negre sau roșii, pe care papa o poartă pe deasupra veșmintelor pontificale. Cu o lățime de circa 5 centimetri, paliul se poartă pe umeri și are două „pandantive”, adică două benzi care atârnă, una în față și cealaltă în spate. El se fixează cu 3 ace de aur, care simbolizează cuiele cu care a fost crucificat Hristos. Teoretic, paliul este un veșmânt exclusiv pontifical, dar suveranul poate conferi dreptul de purtare şi arhiepiscopilor mitropoliți. Sub pallium, papa poate purta mai multe tipuri de veșminte. Fanonul, spre exemplu, este o pelerină de mătase albă, decorată cu dungi aurite, care se poartă peste sutana albă. Rezervat doar Papei și doar pentru slujbele solemne, acest veșmânt a dispărut din garderoba regulată a ultimilor papi. În ultimele decenii, doar Ioan Paul al II-lea și Benedict al XVI-lea au purtat în câteva rânduri fanonul. 


Sutana, în schimb, rămâne un element esențial al vestimentației papale, suveranul pontif fiind singurul care are dreptul de a purta sutana albă. Peste aceasta, în funcție de ocazie, papa poartă o casulă – un veșmânt similar unei pelerine, care poate fi de diferite culori. La slujbele de duminică și în afara perioadelor de post, papa poate purta o casulă verde. În schimb, în perioada postului mare sau a postului de Crăciun, papa optează pentru o casulă mov. În garderoba suveranului pontif există și o casulă roz, care este rezervată pentru doar două duminici din calendarul liturgic: a treia duminică din postul Crăciunului și a patra duminică din postul Paștelui.

Casulele se confecționează și la comandă pentru diferite evenimente. Este deja o tradiție ca papa să primească în dar o casulă la vizitele externe. Atunci când va veni în România, spre exemplu, Papa Francisc va primi o casulă realizată de un designer român. Pe casula ce urmează a fi dăruită Papei va fi reprezentată statuia Fecioarei Maria din Şumuleu-Ciuc, veșmântul urmând a fi purtat în cadrul slujbei pe care Francisc o va oficia la Șumuleu-Ciuc.

Peste sutană, clericii occidentali poartă o capă care le acoperă umerii, cunoscută drept mozzetta. În funcție de rangul preotului, mozzetta are diferite culori. Papei îi este rezervată culoarea roșie, însă el poate purta mai multe versiuni ale acestui veșmânt. Mozzetta de vară este confecționată dintr-un material ușor, satin roșu. Cea de iarnă este din catifea roșie, mărginită cu blană de hermină. Mozzetta pascală – rezervată sărbătorilor de Paști – este singura confecționată din materiale de culoare albă (precum damascul alb) cu o margine din blană albă. Aceste două variante, de iarnă și de Paști, au ieșit din uz în vremea Papei Ioan Paul al II-lea, însă Benedict al XVI-lea le-a folosit din nou în vremea pontificatului său. Francisc, în schimb, a refuzat să poarte mozzetta roșie atunci când a fost ales papă, alegând să apară pentru prima oară în public doar cu o sutană albă.

Pantofii roșii 

Între clerici, numai papa are dreptul, dar nu și obligația, de a purta pantofi roșii. Obiceiul este documentat încă din perioada medievală, dar originea lui este, de fapt, de inspirație romană. În Antichitatea târzie, împărații romani purtau încălțări roșii, tot ca simbol al autorității. În trecut, pantofii din piele roșie (sau catifea roșie, pentru încălțările de interior) erau decorați cu o cruce aurie, până la Papa Paul al VI-lea, care a eliminat orice tip de ornament. Ulterior, Papa Ioan Paul al II-lea a preferat să renunțe la pantofii roșii și purta de regulă încălțăminte din piele maronie. Benedict al XVI-lea a fost ultimul papă care a purtat tradiționalii pantofi roșii, căci Francisc preferă, cum era de așteptat, pantofii simpli, negri.


Stilul vestimentar simplu, sobru, al Papei Francisc reprezintă unul dintre elementele-cheie ale pontificatului său, în linie cu alte luări de poziție considerate, în funcție de ochii privitorului, modernizatoare sau controversate. Papa Francisc a încercat în ultimii ani să aducă Biserica Catolică mai aproape de lumea modernă, printr-o politică tolerantă. În acest tablou, schimbarea modei poate părea neînsemnată, dar la nivel simbolic trimite mesajul corect către lumea largă. De altfel, însemnele puterii – Coroana, hainele roșii și ornamentele bogate – nu mai au astăzi aceeași întrebuințare ca în trecut. În vremurile în care figura Papei era necunoscută credincioșilor (câți aveau șansa să-l vadă la față sau cel mult într-o reprezentare grafică?), folosirea simbolurilor regale cunoscute de toți (precum o mantie purpurie) arăta observatorilor că personajul din fața lor este important. Astfel, cine îl vedea pe Papă îi putea recunoaște funcția, chiar daca nu-i recunoștea chipul. Astăzi însă puțini mai sunt cei care nu știu cum arată suveranul pontif. Sau că acesta poartă alb.

articole asemanatoare
Comentarii
Acest articol nu are niciun comentariu
adauga comentariu
bifeaza casuta antispam