Web Analytics

★★★★★

Martiriul lui Horea, Closca si Crisan

O serie de controverse persista inca la 230 de ani de la martiriul lui Horea, Closca si Crisan, fie ca vorbim de ipoteza potrivit careia Horea ar fi fost mason, de natura hartiilor pe care acesta le-a aruncat pe foc in momentul prinderii sale, de celula in care a fost inchis de fapt la Alba Iulia sau de locul exact in care primii doi au fost trasi pe roata in 28 februarie 1785. Unii istorici sustin ca Horea a fost mason si ca el a facut parte dintr-o asociatie secreta vieneza, numita "Fratie de cruce", lucru care a facut posibil ca acesta sa fie primit in audienta, la Viena, de catre imparatul austriac Iosif al II-lea. Alti specialisti neaga cu vehementa acest lucru. Istoricul Liviu Zgarciu sustine ca nu era ceva deosebit ca un taran sa ajunga in audienta la curtea imparatului. "Exista o obisnuinta in acest sens, iar Horea nu ...
... a fost singurul taran din Transilvania care a ajuns la imparat", a declarat Liviu Zgarciu. Horea a fost la Viena de patru ori, iar Closca de trei ori, de fiecare data insotiti si de alti moti. Au mers intotdeauna pe jos, patru saptamani dus, patru saptamani intors, iar la Viena stateau mai multe saptamani. Ultima vizita a lui Horea la Viena a fost intre Postul Craciunului din 1783 si Pastele din 1784. La o jumatate de an dupa ultima audienta la imparat, la 2 noiembrie 1784 a izbucnit rascoala. Cum au fost prinsi si misterul hartiilor aruncate in foc de Horea Dupa cum gasim in volumul "Rascoala lui Horea", de David Prodan, incercari de a-l prinde pe Horea au fost multe in timpul rascoalei. Se banuia ca, dupa infrangerea de la Mihaileni, Horea urma sa ia drumul Vienei prin Ungaria sau spre Tarile Romane. Pentru prinderea sa, autoritatile l-au chemat in ajutor pe padurarul Anton Meltzer, din Abrud. La randul sau, Meltzer a chemat sapte romani din Rau Mare, care cunosteau muntii si care se puteau apropia de Horea ca prieteni. Acestia au cutreierat doua zile muntii fara succes. In a treia zi insa, luni, 27 decembrie 1784, cei sapte au gasit urme proaspete pe zapada cazuta de curand. Mai intai au prins "o straja", pe care au obligat-o sa le spuna unde se afla "capitanii". Cei doi aveau o coliba facuta sub trunchiul unui copac mare cazut, langa un foc mare la care se incalzeau. "Apropiindu-se de coliba, Horea ii primi ca pe prieteni. Ii intreba daca nu cumva umbla dupa vanat. Raspunsera ca da, sunt siliti sa caute vanat pentru armata, dar nu pot gasi nimic si sunt pe jumatate inghetati. Atunci Horea ii pofti sa sada la foc. Doi se asezara langa Horea, ceilalti doi langa Closca. (...) In timpul acesta, se apropiara de foc ceilalti trei. In acest moment, Stefan Trif si Nutu Maties se aruncara amandoi, unul asupra lui Horea, celalalt asupra lui Closca, ii prinsera de gat, ii trantira la pamant si cu ajutorul celorlalti ii legara. In timp ce il legau, Horea a scos o mana de hartii din san si le arunca in flacari", aflam din volumul lui David Prodan. Continutul hartiilor aruncate pe foc de Horea i-a intrigat pe contemporani si apoi pe istorici, unii fiind de parere ca ar fi fost dovezile amestecului strain in rascoala. Unde au fost inchisi Horea si Closca au fost dusi, sub escorta, la Alba Iulia, unde au fost inchisi separat, pentru a nu putea comunica unul cu altul. Chiar daca astazi multi dintre localnici si turisti stiu ca celula in care a fost inchis Horea se afla deasupra Portii a III-a, sub statuia imparatului Carol, asa cum s-a acreditat in ultimele decenii, el ar fi fost tinut captiv in Poarta a IV-a, pozitionata intre Catedrala Romano-Catolica si Catedrala Reintregirii. Crisan, pe numele sau Marcu Giurgiu, care avea 52 de ani, prins ceva mai tarziu, in 29 ianuarie, a fost inchis intr-o locatie care se gasea pe amplasamentul actual al Catedralei Reintregirii. Si el a fost prins tot cu ajutorul local al unor romani, prin "zelul" Popii Moise din satul lui, din Carpinis, ajutat de fiul sau si de noua tarani, care au fost recompensati pentru acest lucru cu 300 de ducati. Closca, Ioan Oarga pe numele real, a raspuns in sapte zile la 134 de intrebari, fara a face marturisiri decat din antecedentele rascoalei, despre calatoriile la Viena si demersurile lor la autoritati, despre prinderea lor. Despre rascoala nu a spus aproape nimic. Closca a reusit sa nu faca destainuri si sa-si pastreze nepatata fidelitatea fata de Horea. Ursu Nicola, zis Horea, a raspuns, in cele sapte zile de audieri, la 118 intrebari, cu acelasi rezultat negativ. A afirmat ca nu stie pentru ce e la inchisoare, ca nu stie sa scrie si sa citeasca si ca nu stie sa fi fost "oameni straini" printre rasculati. Horea a sustinut ca el nu a avut nicio parte in rascoala si ca este nevinovat. A negat mereu, cu o consecventa exasperanta pentru comisie. Solidar in atitudine cu Closca, nu a implicat nici pe altii. Istoricii sunt de parere ca cei doi credeau ca puteau amana astfel sentinta, gandindu-se poate ca au sa fie dusi in fata imparatului, unde sa se explice. Izvoarele spun ca lui Iosif al II-lea insusi ii trecuse la un moment dat prin minte sa-i aduca la Viena. In ceea ce priveste interogatoriul lui Crisan, care a raspuns la 47 de intrebari, acesta s-a intrerupt dupa ce mai multi membri ai comisiei s-au imbolnavit. La 13 februarie, Crisan s-a spanzurat cu sfoara sau cureaua de la opinca. O alta varianta este ca s-ar fi sugrumat cu tivitura camasii si cu o piatra. Cadavrul sau a fost tarat a doua zi la locul de osanda, unde calaul i-a taiat capul si i-a despicat corpul in patru, procedandu-se la raspandirea bucatilor in mai multe sate. In raportul inaintat lui Iosif al II-ea s-a precizat ca Horea si Closca au perseverat in negatii, dar din marturiile sub juramant ale martorilor cu care au fost confruntati a reiesit ca "in starnirea acestui mare rau" ei au fost autorii. Iosif al II-lea a acordat clementa pentru multimea iobagilor rasculati si a cerut o pedeapsa exemplara pentru conducatori. Crunta executie Documentele vremii spun ca, luni, 28 februarie, cei doi au fost dusi la locul executiei, Dealul Furcilor, urcati in cate un car si insotiti de un escadron de cavalerie din Toscana si de 300 de pedestrasi. Au fost adusi sa priveasca executia cate trei batrani si cate trei tineri din fiecare sat din cele patru comitate in care s-a desfasurat rascoala, ca "sa-i inspaimante de a mai incerca vreodata asemenea fapte". Potrivit sentintei, celor doi trebuia sa li se franga cu roata toate membrele, iar corpurile sa fie taiate in patru. "Capul si partile corpului sa le fie duse sa se puna pe roate pe langa diferite drumuri, anume in comunele unde au savarsit cruzimile cele mai scelerate, iar inimile si intestinele lor sa fie ingropate la locul supliciului", se arata in sentinta. Cei doi au fost impartasiti de preotul Nicolae Rat, care le-a scris si testamentul. In testamentul lui Horea se mentioneaza ca avea 54 de ani, ca pe sotia sa o chema Ilina si ca avea doi baieti, Ion si Luca, unul de 14 ani, celalalt de 6 ani. Horea a afirmat in testament ca ii iarta din toata inima pe cei care l-au prins. Closca, ce era casatorit cu Marinca, avea 37 de ani. Executia lui Closca a tinut vreun ceas, timp in care primi vreo douazeci de lovituri pana sa-si dea sufletul, perioada in care Horea a fost tinut cu forta sa priveasca. Executia lui Horea a tinut mai putin, dupa cateva lovituri fiind dat ordin calaului sa-i dea lovitura in piept, considerata lovitura mortala. Istoricul Liviu Zgarciu sustine ca monumentul care a fost ridicat in 1926 pe Dealul Furcilor nu ar fi amplasat exact in locul unde a avut loc supliciul, ci undeva la cateva sute de metri distanta. Si masonii au ridicat aici, in urma cu peste un deceniu, un Monument-Candela, in memoria conducatorilor rascoalei din Transilvania din 1784. ziare.com
articole asemanatoare
Comentarii
Acest articol nu are niciun comentariu
adauga comentariu
bifeaza casuta antispam