Web Analytics

★★★★★

Desfiintarea judetelor, o idee de inspiratie sovietica, folosita si de Gh. Dej

Potrivit istoricilor si documentelor Academiei Romane, judetele reprezinta forma traditionala de organizare administrativ-teritoriala a tarii noastre din cele mai vechi timpuri. Impartirea Romaniei in judete a fost pentru prima oara astestata in 1392, printr-un hrisov al lui Mircea cel Batrin. Judetul Valcea, numit in acel document istoric tinutul Valcii, este, potrivit istoricilor, primul judet atestat documentar. Judetul de Balta, cel care cuprindea o portiune din ce reprezinta azi Dolj si Mehedinti, a fost atestat si el prima oara in 1444. Sunt si alte argumente extrem de solide in privinta mentinerii traditiei istorice romanesti. Prin decizia unilaterala de a desfiinta judetele Romaniei, presedintele Traian Basescu se plaseaza singur in afara istoriei si arunca tara noastra in orbecaiala administrativa de tip sovietic. In 1948, cu prezenta militara a URSS pe teritoriul nostru, comunistii au schimbat organizarea teritoriala traditionala din judete in regiuni si raioane, specifice teritoriului sovietic. In 1968, cind accentele anti-moscovite ale ...
... lui Nicolae Ceausescu erau la apogeu, Romania a revenit la impartirea pe judete. Adica la istoria sa de secole. Azi, presedintele Basescu vrea sa faca exact ce-a facut si Stalin din teritoriul nostru national. Un experiment dureros, care sa lase urme adinci si poate sa redeschida subiectul periculos al teritorialitatii Romaniei. Sunt personaje extremiste, unii dintre ei maghiari, care jubileaza maxim de cind aliatul lor la guvernare Traian Basescu a lansat acest concept periculos (din punctul meu de vedere) pentru siguranta nationala. Dupa haosul statal fara precedent instalat de actualul regim, se indeplineste si umilinta suprema : stergerea trecutului istoric si distrugerea traditiilor incepute de Mircea cel Batrin. Poate vi se pare patetica exprimarea. Mie mi se pare ca traim vremuri extrem de grave, ale caror consecinte ne provoaca dureri insuportabile acum si pe viitor. Cine a mai desfiintat judetele romanesti, ca forma traditionala de organizare administrativ-teritoriala? Gheorghiu Dej la ordinul bunului sau prieten, Iosif Visarionovici Stalin. Cititi mai jos o lege adoptata de Marea Adunare Nationala la debutul obsedantului deceniu. Anii ’50 au reprezentat cea mai neagra perioada din istoria Romaniei moderne. Totul a fost distrus : elita umana, credinta in Dumnezeu, traditie istorica, valoare profesionala, sentiment national. Astazi, o gasca politica ce se inspira zi de zi din esenta politicii staliniste vrea sa repetam istoria. Sa desfiintam din nou judetele. Cine nu-si cunoaste istoria este condamnat sa o repete. Acest document e doar unul din argumentele serioase pentru a demonta initiativa cu damf sovietic a puterii de azi. La Punctul de intalnire, restul dovezilor. LEGE nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE În temeiul art. 38 din Constituţia Republicii Populare Române, Văzând Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 935 din 31 august 1950, Adoptă următoarea LEGE pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române Art. 1 Pentru asigurarea dezvoltării industriei şi agriculturii, în scopul construirii socialismului şi a ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a înlesni cât mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât mai temeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare şi la întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, Teritoriul României se împarte în: - Regiuni - Oraşe - Raioane - Comune Art. 2 Capitala Republicii Populare Române, Bucureşti, este subordonată direct organelor centrale ale Statului şi se împarte în raioane de oraş. Art. 3 Regiunea este unitatea administrativ-economică delimitată teritorial, pe care se sprijină direct organele centrale de Stat în înfăptuirea politicii Partidului şi a Guvernului. Regiunea este subordonată direct organelor centrale ale Statului. Art. 4 Regiunea este alcătuită din raioane şi oraşe de subordonare regională. Oraşul de reşedinţă al Sfatului Popular de regiune este centrul regional. Art. 5 Oraşele sunt de trei categorii: - Oraşe de subordonare republicană; - Oraşe de subordonare regională, şi - Oraşe de subordonare raională. Oraş de subordonare republicană este acea localitate, care, din punct de vedere economic şi politic, prezintă o importanţă deosebită pentru Republica Populară Română. El este subordonat direct organelor centrale ale Statului. Oraşele de subordonare republicană pot fi împărţite în raioane de oraş. Oraş de subordonare regională este acea localitate, care, din punct de vedere economic şi politic, prezintă o importanţă deosebită pentru întreaga regiune. El este subordonat direct regiunii. Oraş de subordonare raională este acea localitate, care, din punct de vedere economic şi politic, prezintă importanţă pentru întregul raion. El este subordonat direct raionului. Art. 6 Raionul de oraş este o subîmpărţire a Capitalei Republicii Populare Române sau a oraşelor de subordonare republicană. El are menirea de a înlesni administrarea oraşului şi desfăşurarea vieţii economice şi politice a poporului muncitor de pe teritoriul său. Art. 7 Raionul este o unitate teritorială, operativă din punct de vedere economic, politic şi administrativ, alcătuit din oraşe de subordonare raională şi comune. Localitatea de reşedinţă a Sfatului Popular al raionului este centru raional. Raionul este subordonat direct regiunii. Art. 8 Comuna este o unitate administrativă economică, delimitată teritorial, alcătuită din unul sau mai multe sate apropiate. Satul în care îşi are reşedinţa Sfatul Popular al comunei este centru comunal. Comuna este subordonată direct raionului. Art. 9 Regiunile din Republica Populară Română şi capitalele lor sunt: 1.Arad cu capitala Arad. 2.Argeş cu capitala Piteşti. 3.Bacău cu capitala Bacău. 4.Baia-Mare cu capitala Baia-Mare. 5.Bârlad cu capitala Bârlad. 6.Bihor cu capitala Oradea. 7.Botoşani cu capitala Botoşani. 8.Bucureşti cu capitala Bucureşti. 9.Buzău cu capitala Buzău. 10.Cluj cu capitala Cluj. 11.Constanţa cu capitala Constanţa. 12.Dolj cu capitala Craiova. 13.Galaţi cu capitala Galaţi. 14.Gorj cu capitala Targu-Jiu. 15.Hunedoara cu capitala Deva. 16.Ialomiţa cu capitala Călăraşi. 17.Iaşi cu capitala Iaşi. 18.Mureş cu capitala Targu-Mureş. 19.Prahova cu capitala Ploieşti. 20.Putna cu capitala Focşani. 21.Rodna cu capitala Bistriţa. 22.Severin cu capitala Caransebeş. 23.Sibiu cu capitala Sibiu. 24.Stalin cu capitala Stalin. 25.Suceava cu capitala Câmpulung-Moldovenesc. 26.Teleorman cu capitala Roşiorii-de-Vede. 27.Timişoara cu capitala Timişoara. 28.Vâlcea cu capitala Râmnicul-Vâlcea. Art. 10 Numărul, denumirea şi delimitarea unităţilor administrative ale Republicii Populare Române, precum şi centrele raionale şi comunale, sunt cele arătate în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege. Art. 11 Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Buletinul Oficial. Această lege s’a votat de Marea Adunare Naţională în şedinţa dela 6 Septemvrie 1950, în unanimitate cu trei sute treizeci şi trei voturi. PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A REPUBLICII POPULARE ROMÂNE În temeiul art. 56 din Constituţia Republicii Populare Române, semnăm această lege şi dispunem publicarea ei în Buletinul Oficial. Dată în Bucureşti la 7 Septemvrie 1950. Presedintele Prezidiului Marii Adunari Nationale Prof.Dr. C.I. Parhon Apologeticum
articole asemanatoare
Nu am gasit articole asemanatoare
Comentarii
Acest articol nu are niciun comentariu
adauga comentariu
bifeaza casuta antispam