Web Analytics

★★★★★

Burebista - video

Cum va fi arトフat acel strトネucit bトビbat, care, acum douト milenii, ridicテ「ndu-se dintre ai lui, a unit triburile geto-dace, fトブrind un imperiu dacic? Care vor fi fost テョnsuナ殃rile lui morale ナ殃 fizice? Documentele vremii nu spun nimic despre acest lucru sau cele care spun s-au pierdut, テョn schimb テョn cele rトノase se fac aprecieri admirative despre faptele ナ殃 izbテ「nzile sale ナ殃 ale neamului sau, ceea ce obligト sト credem ca BUREBISTA avea neobiナ殤uite virtuナ」i ostトη歹ナ殳i, politice ナ殃 diplomatice.

Strabon, contemporan cu marele rege dac, spune: 窶廝urebista, bトビbat get, luテ「nd conducerea neamului sトブ, prin abstinenナ」ト ナ殃 ascultare de porunci, a ridicat pe oamenii aceナ殳ia, aナ歛 テョncテ「t, テョn numai cテ「ナ」iva ani, a テョntemeiat o mare テョmparatie ナ殃 a supus geナ」ilor pe aproape toナ」i vecinii; ba a ajuns sト fie temut chiar ナ殃 de romani pentru cト trecea Istrul fトビト fricト, prトヅテ「nd Tracia pテ「nト テョn Macedonia ナ殃 Iliria, iar pe ...
... celナ」ii cei ce se amestecaserト cu tracii ナ殃 iliriii a pustiit cu totul, iar pe boii de sub conducerea lui Cristasiro, precum ナ殃 pe taurisci i-a nimicit cu desトプテ「rナ殃re窶

Originea unui nume nemuritor
Primul dintre elementele numelui Burebista, Bur-Bure-Buris- se テョntテ「lneナ殳e ナ殃 la alte antroponime sau toponime tracice: Bur-re-nus; Bur-ena; Bour-keistos; Bur-gaena; Bour-feitos; Bor-brefa; Piro-Bori-Dava. Cea dea a doua parte, finalト, テョナ殃 gトピeナ殳e numeroase analogii: numele proprii din lumea traco-geto-dacト sunt numeroase: Zaeri-vista; Aulu-beista ナ殃 altele cテ「t ナ殃 テョn numele compus Tara-bostes sau Costo-bostes. Rトヅトツina cuvテ「ntului poate proveni din sanscritul -bhuri-h- care テョnseamnト bogat, puternic, mult, iar a doua parte are rトヅトツini トハ bho-s-k care テョnseamnト 窶徭trトネucit窶, 窶從obil窶 sau 窶徘rea cunoscut窶. Majoritatea cercetatorilor sunt テョnsト de acord ca numele BUREBISTA ar テョnsemna: 窶徭trトネucit, nobil binecunoscut, primul テョntre bトビbaナ」i, puternic窶.

Faptul cト numele marelui rege apare テョn atテ「tea ipostaze, unele pe acelaナ殃 monument sugereazト cト acest nume are テョn componenナ」ト vocale tracice care nu aveau corespondent テョn limba greacト sau latinト. Apogeul puterii dacilor テ始 preajma creトビii statului dac condus de BUREBISTA, existau 4 mari uniuni de triburi, care aveau monedト proprie, cu o arie de rトピpindire foarte mare de la Morava (rテ「u ce desparte Moravia de Slovacia) ナ殃 pテ「nト la Bug ナ殃 Olbia ナ殃 din Rodopi pana la Vistula. Dezvoltarea internト a societトη」ii geto-dace ajunsese la un stadiu ce impunea trecerea la un sistem de organizare socialト superioarト.

BUREBISTA, prin marea sa opera de unificare, a rトピpuns acestei cerinナ」e istorice, intemeind un stat centralizat, puternic pe care l-a condus timp de 4 decenii! Dupト ce a reuナ殃t sト unifice triburile geto-dace ナ殃 le-a impus disciplina ナ殃 respectul faナ」ト de legi, BUREBISTA si-a consolidat statul ナ殃 ナ殃-a extins stトパinirea, folosind iscusinナ」a sa militarト, politicト ナ殃 diplomaticト. Urmeazト apoi campania テョmpotriva oraナ歹lor greceナ殳i de la Pont. Se supun fara lupta: Tyras; Tomis; Callatis; Dyonisopolis; Apollonia テョn timp ce Olbia; Histria; Odessos ナ殃 Mesembria sunt atacate violent ナ殃 supuse. Expeditiile apusene au ca scop asigurarea flancului vestic, unde, dupト celto-tracii scordisci din SV, sunt atacate triburile celtice ale Boiilor ナ殃 Tauriscilor din NV.

テ始tr-un timp relativ scurt, marele rege a izbutit sト テョntemeieze un mare regat care se テョntindea spre vest ナ殃 nord-vest pテ「nト la Dunトビea de mijloc ナ殃 Morava, spre nord pテ「nト la Carpaナ」ii Pトヅuroナ殃, spre est pテ「nト la Bug ナ殃 Marea Neagra, iar spre sud, peste Dobrogea, pテ「nト テョn Balcani. Toate pトビナ」ile locuite de geto-daci, de la cursul superior al Dunarii pテ「nト la mare, formau un adevarat imperiu getic, asa cum テョl numeナ殳e Strabon, putテ「nd ridica la luptト, potrivit aceluiaナ殃 autor, o armatト de 200.000 de oameni, cifrト impresionantト pentru acele timpuri!

Tot el este cel ce a pus sト se cladeascト テョn piatrト formidabilul sistem de cetトη」i din Munナ」ii Orトη殳iei, a ridicat temple テョn care preoナ」ii daci au timp ナ殃 se ナ殃 dedicト cercetトビilor astronomice, de botanicト, farmaceuticト ナ殃 medicina ナ殃 tot sub テョndelungata lui domnie numトビul davelor (cetトη」ilor) creナ殳e vertiginos. O ameninナ」are realト pentru Imperiul Roman Stトパテ「nind o Dacie aナ歛 de mare si putenicト, BUREBISTA a intervenit ナ殃 テョn politica Romei, care stトパテ「nind acum Macedonia, constituia un pericol pentru statul dac. Pentru a preテョntampina un atac roman, BUREBISTA a luat partea lui Pompei テョn confruntarea acestuia cu Cezar. Dar テョnainte ca oastea dacト sト ajungト la locul bataliei, teatru de luptト aflat la o aナ歛 mare distanナ」ト, Pompei a fost テョnvins de Cezar テョn batalia de la Pharsala.

Cu toate acestea, ameninナ」area geticト a continuat sト producト テョngrijorare la Roma, テョncテ「t テョnsuナ殃 Cezar se pregトフea sト porneascト asupra Daciei, テョn fruntea unei mari armate, pe care o concentrase テョn Macedonia. Planul nu a mai fost pus テョn aplicare, deoarece テョn 44 i.e.n Cezar este asasinat テョn senat. Ameninナ」area uriaナ歹i puteri de la nord de Dunare a continuat sト obsedeze Roma ナ殃 dupa moartea lui Burebista. Lucanus, contemporan cu Nero, テョn opera sa intitulatト 窶弃harsalia窶, テョn care a descris rトホboiul dintre Caesar ナ殃 Pompei pune テョn gura lui Cato urmトフoarele: 窶廡eriナ」i-ne, zei cereナ殳i, ca, printr-un dezastru care i-ar pune テョn miナ歡are pe geナ」i si pe daci, Roma sト cadト, iar eu sト mai rトノan teafトビ!窶 BUREBISTA a fost singurul om capabil ca テョntr-un timp relativ scurt sト uneascト toate seminナ」iile certトビeナ」e ale traco-daco-getilor, sト supunト pe toナ」i vecinii ナ殃 duナ殞anii Daciei, sト stトパテ「neascト toate oraナ歹le de pe ナ」トビmul Pontului Euxin. Dacii, sub domnia de 40 de ani a regelui, au fost neテョnvinナ殃 テョn toatre bトフトネiile, Uniナ」i, DACII ar fi putut stトパテ「ni lumea!

 
articole asemanatoare
Comentarii
Acest articol nu are niciun comentariu
adauga comentariu
bifeaza casuta antispam