Attila, regele barbar care a ingenucheat un imperiu

★ ★ ★

Attila, regele legendar al hunilor, a ramas în istorie drept unul dintre cei mai mari conducatori militari. Aproape a îngenuncheat Imperiul Roman, iar razboaiele de cucerire au adus hunilor tinuturi extinse si cantitati impresionante de aur. O serie de controverse au ramas de-a lungul timpului despre cel supranumit „Biciul lui Dumnezeu”. 

Attila a fost cel mai puternic conducator al hunilor. S-a nascut în anul 395 si a domnit între anii 433 – 453, peste tinuturile Imperiul Hun, care se întindea de la muntii Ural la fluviul Rin si de la Dunare la marea Baltica. Unul dintre autorii vremii sale, care l-au întâlnit, a fost istoricul bizantin Priscus Panites. Lucrarile sale si ale lui Iordanes au oferit numeroase detalii despre viata celui supranumit „Biciul lui Dumnezeu”. attila-regele-barbar-care-a-ingenucheat-un-imperiu

Iata zece lucruri mai putin stiute despre regele hunilor si al scitilor.

1. Romanii i-au ...

... platit tribut

Hunii au fost populatii nomade care au locuit în Europa si Asia în primele sapte secole dupa Hristos. În vremea celui mai important conducator al lor, hunii s-au îmbogatit din tributurile cerute chiar si pe timp de razboi si din rascumpararile prizonierilor, afirma istoricul Priscus.

Dupa moartea regelui Rua, Attila si fratele sau Bleda au devenit conducatorii triburilor unite ale hunilor. Au negociat un tratat de pace cu romanii, care le plateau 300 de kilograme de aur în fiecare an, si o rascumparare de opt monede de aur pentru fiecare prizonier.

2. Attila a stapânit tinuturile Daciei

Iordanes relata despre Attila ca devenise stapân în Dacia. Hunii au invadat actualele teritorii ale tarii noastre în secolele IV – V, potrivit unor istorici. „Attila, stapânul tuturor hunilor si singurul stapânitor în lume al aproape tuturor neamurilor din întreaga Scitie, a fost admirat si s-a bucurat de o faima stralucita la toate neamurile”, relata Iordanes, autorul lucrarii istorice Getica.attila-regele-barbar-care-a-ingenucheat-un-imperiu-2

3. Se spune ca si-a ucis fratele

Attila a fost nepotul regelui hun Rua, care a murit subit în anul 434. Împreuna cu fratele sau mai mare, Bleda, Attila a preluat puterea dupa moartea lui Rua, iar cei doi au încercat sa extinda imperiul prin noi cuceriri teritoriale. A fost vremea în care romanii plateau un tribut important hunilor. În anul 445, însa Bleda a murit brusc, iar autorii vremii presupun ca a fost ucis de Attila.

4. Palatul din Dacia al lui Attila

O descriere a palatului sau din tinuturile Daciei a fost oferita de Iordanes, care îl cita pe istoricul bizantin Priscus Panites. „Istoricul Priscus, fiind trimis de Theodosius cel tânar într-o ambasada la el, ne relateaza, între altele, urmatoarele: „trecând peste niste fluvii foarte mari si anume Tisia, Tibisia si Drica, am ajuns la locul în care odinioara Vidigodia, cel mai viteaz dintre goti, a cazut printr-o miselie a sarmatilor. De aici am ajuns nu departe de satul în care statea regele Attila, zic sat dar era de marimea unui oras foarte mare. Într-însul am gasit un palat de lemn facut din scânduri lucioase, a caror legatura era asa închegata într-un tot, încât cu greu se observa locul de unire al scândurilor, si numai daca priveai cu atentie. Puteai sa vezi sali întinse pentru ospete si portice de o constructie foarte frumoasa. Toata curtea era înconjurata de o împrejmuire uriasa, încât însasi marimea ei arata ca este vorba de un portal regal. Aceasta era resedinta regelui Attila care stapânea toate meleagurile barbarilor. El prefera locurile acestea tuturor cetatilor cucerite de dânsul”, scria Iordanes. attila-regele-barbar-care-a-ingenucheat-un-imperiu-3

Acelasi istoric bizantin a oferit detalii despre modul în care Attila era privit de supusii sai. „La intrarea în acest sat, lui Attila i-au iesit în întâmpinare fete tinere, mergând într-o anumita rânduiala si fiind acoperite cu voaluri subtiri si albe, pe care le tineau în sus asa ca sub fiecare voal, tinut sus de mâinile femeilor de pe delaturi, mergeau sapte sau mai multe fete. Erau multe siruri de femei sub voaluri si cântau cântece scitice. Când Attila a ajuns aproape de casa lui Onegesius, deoarece drumul spre palatul regelui trecea pe la el, i-a iesit înainte sotia lui Onegesius împreuna cu o multime de sclave. Unele aduceau bucate, altele vin, caci aceasta este cea mai mare cinste la sciti. Ea l-a salutat si l-a rugat sa manânce din ceea ce adusese cu atâta bunavointa. Attila a multumit sotiei prietenului sau si a gustat din mâncaruri stând calare, iar barbarii ce-l însoteau i-au ridicar în sus tava, care era din argint”, relata Priscus Panites.

5. Ospetele lui Attila attila

Priscus Panites a participat la un ospat dat de Attila, în palatul sau din Scitia (Dacia), prilej cu care l-a descris pe regele hun. „Mai întâi a intrat sclavul lui Attila, aducând tava plina cu carnuri, în urma lui, sclavii tuturor celorlalti meseni au pus pe mese pâine si bucate. Pentru ceilalti barbari si pentru noi au fost pregatite mâncaruri alese, servite pe farfurii de argint, însa lui Attila i s-a adus o tava simpla, din lemn, pe care nu era nimic altceva decât carne. De altfel, el s-a aratat cumpatat în toate celelalte, deoarece pentru ceilalti barbati s-au dat cupe de aur si de argint, pe când paharul sau era de lemn. Simpla îi era si îmbracamintea, caci nu se îngrijea de nimic altceva decât sa îi fie curata. Si nu se deosebeau întru nimic, nici sabia, nici legaturile încaltamintei sale barbare si nici frâul calului sau, care nu avea podoabe de aur, pietre scumpe sau alte lucruri de pret, ca al celorlalti. Doi barbari au înaintat pâna în fata lui Attila si au recitat versuri în care cântau biruintele si vitejia lui Attila în timpul razboiului. Mesenii îsi întoarsera privirile catre dânsul. Unii admirau stihurile, altii erau înduiosati în sufletele lor de amintirea razboaielor, iar altii izbucneau în lacrimi, deoarece îsi aveau trupurile slabite din pricina vârstei si erau siliti, fara voia lor, sa duca o viata linistita. Numai Attila a ramas neclintit, cu fata neschimbata”, scria Priscus Panites, potrivit autorilor volumului Izvoarele Istoriei României II (Editura Academiei RSR, 1970).

6. Cruzimea regelui hun

Istoricii Antichitatii târzii au descris în culori sumbre obiceiurile de viata ale hunilor care inspirau teama prin cruzimea lor. Attila nu facea exceptie. „În timp ce calatoream si ne pregateam sa poposim lânga un sat, a fost prins un scit care venise în tara barbarilor ca spion trimis de romani. Attila a poruncit sa fie ucis prin rastignire. În ziua urmatoare am trecut prin alte sate si am vazut doi barbati care fusesera facuti sclavi de catre sciti si erau purtati cu mâinile legate la spate, pentru ca îsi omorâsera stapânii capatati în timp de razboi. Scitii le-au vârât capetele între doua lemne despicate si i-au rastignit”, afirma Priscus.

7. Batalia care a pus capat imperiului sau

Cea mai importanta batalie a armatelor sale a avut loc în 20 iunie 451, pe Câmpiile Catalaunice, pe teritoriul actualei Frante. A fost ultima mare batalie a Antichitatii .

Ostile lui Attila si ale aliatilor sai au dat piept cu cele ale unei coalitii aflate sub comanda generalui roman Flavius Aetius si a regelui vizigot Theodoric I. Armata regeui hun a fost înfrânta, iar batalia a marcat sfârsitul dominatiei militare hunice în Europa si a imperiului hun. Peste 15.000 de oameni au murit în batalie, sustinea autorul antic Iordanes.

Potrivit obiceiurilor hunice, Attila a cerut preotilor sa examineze ramasitele unui sacrificiu în dimineata bataliei. Acestia au prezis dezastru pentru huni dar ca unul din comandantii dusmanilor va fi ucis. Cu riscul vietii sale si sperând ca Aetius va fi ucis, Attila a dat ordinul de atac, însa abia în ora a noua, pentru a profita de apropierea amurgului în cazul unei înfrângeri, relata Iordanes, în Getica.

8. Convins de Papa Leon sa nu pustiasca Roma battle-of-chalons

La un an dupa marea înfrângere din Câmpiile Catalunice, Attila a invadat Italia si a devastat mai multe orase în drumul ostirilor sale spre Roma. Generalul roman Aetius, vazând ca nu are sanse sa tina piept cu armatele sale cuceritorului l-a convins pe Papa Leon I sa iasa în întâmpinarea regelui hun si sa îi ceara pacea, oferindu-i aur.

Potrivit spuselor lui Attila, sfintii Petru si Pavel i s-au aratat si i-au cerut sa-l asculte pe Papa Leon si sa se retraga din Italia.

9. A cerut jumatate din imperiu ca zestre

În anul 450, Honoria, sora împaratului Valentinian al treilea, i-a trimis lui Attila un inel, cerându-i sa o salveze de la o nunta aranjata, pe care nu o dorea, cu un senator roman. Attila a raspuns cerând-o în casatorie, dar cu conditia sa primeasca drept zestre jumatate din imperiul de apus. „De aceea Attila era hotarât sa înceapa razboiul si trimisese din nou soli în Italia, care cereau sa-i dea pe Honoria, caci aceasta îi fusese destinata ca sotie si facuse dovada despre intentia ei cu inelul pe care i-l daruise si pe care Attila îl trimitea sa-l arate. În acelasi timp cerea lui Valentinanus sa-i dea jumatate din împaratie deoarece si Honoria trebuia sa primeasca o parte din domnie de la parintele ei”, scria istoricul bizantin Priscus. index

10. A murit în noaptea nuntii

Conform legendei, moartea lui Attila a survenit în noaptea nuntii sale cu printesa burgunda Hilda, în 453. „Attila a murit din cauza unei hemoragii la nas, noaptea, pe când dormea cu tiitoarea sa huna. Aceasta tânara a fost banuita ca l-a omorât”, relatau autorii Chronicon Paschale, din secolul al VII-lea. Attila avea in jur de 57 de ani in anul 453 si avusese peste 300 de sotii si amante, potrivit unor istorici. O legenda veche spune ca iarba nu creste unde au calcat copitele calului lui Attila.